Cultură şi învăţământ
Cultură
În oraÅŸul SăliÅŸtea de Sus funcÅ£ionează Biblioteca orăşenească “Ion Iuga”, care poartă numele poetului originar din oraÅŸul nostru.Aceasta are un fond de carte de circa 10 020 de volume ÅŸi aproximativ 600 de abonaÅ£i.
Casa de Cultură găzduieÅŸte diferite manifestări culturale, serbări populare ÅŸi cenacluri de poezie ÅŸi a fost reabilitată tot în anul 2007 din fondurile proprii ale consiliului local prin munca a 20 de săliÅŸteni angajaÅ£i ai Primăriei oraÅŸului Sălistea de Sus printr-un program al AgenÅ£iei de Ocupare a ForÅ£ei de Muncă MaramureÅŸ. De asemenea Casa de Cultură are constituit un ansamblu de dansuri populare ÅŸi tineri interpreÅ£i format din copii Åžcolii de arte ÅŸi meserii “ Mihai Eminescu” din oraÅŸul SăliÅŸtea de Sus ÅŸi din absolvenÅ£i ai acestei ÅŸcoli, elevi la diferite licee din judeÅ£ele MaramureÅŸ ÅŸi Cluj. Învăţământ
Prima atestare a ÅŸcolii în localitate o avem din 1792, o informare a episcopului Andrei Bacinschi, din care reiese că în comitatul MaramureÅŸului „activau bine” mai multe ÅŸcoli, dintre care ÅŸi cea din SăliÅŸtea de Sus. Ea funcÅ£iona pe lângă Biserica de jos (Bâleni), deci era ÅŸcoală confesională. În 1841 sătenii au construit un local de ÅŸcoală care e transformat apoi în casă parohială, ulterior revenind ÅŸcolii. La începutul secolului XX de abia, a început construcÅ£ia unui nou local de ÅŸcoală, cel din Prund.Un rol important în evoluÅ£ia învăţământului din MaramureÅŸ l-a avut Preparandia din Sighet, înfiinÅ£ată în 1860. Învăţătorii pregătiÅ£i aici erau ÅŸi de pe Valea Izei, ÅŸi după terminarea studiilor se întorceau mulÅ£i în localităţile de baÅŸtină sau în cele vecine. Într-o statistică cu elevii care au frecventat cursurile Preparandiei între 1862-1869 îi găsim ÅŸi pe săliÅŸtenii Grigore Iuga, Simion Iuga, Simion Iuga jun., Ion Vlad, Nicolae Vlad ÅŸi Vasile Bărcan.
Învăţământul din comună a contribuit la formarea unei pleiade de intelectuali: învăţători, profesori, medici, avocaÅ£i, ce s-au afirmat în viaÅ£a publică a judeÅ£ului sau chiar la nivel naÅ£ional.
Locuitorii din SăliÅŸtea de Sus, ca toÅ£i maramureÅŸenii, aparÅ£in de tipul omului de munte. Este de statură potrivită, bine făcut, sobru în miÅŸcări. Femeile în general sunt mici de statură. De-a lungul timpului prolificitatea a fost destul de mare în comparaÅ£ie cu alte zone ale ţării.
În privinÅ£a ocupaÅ£iilor, de-a lungul istoriei, în cadrul economiei localităţii a predominat agricultura, baza fiind creÅŸterea animalelor. Ca ÅŸi în restul MaramureÅŸului istoric, agricultura a avut un caracter de subzistenţă.
Prima atestare a ÅŸcolii în localitate o avem din 1792, o informare a episcopului Andrei Bacinschi, din care reiese că în comitatul MaramureÅŸului „activau bine” mai multe ÅŸcoli, dintre care ÅŸi cea din SăliÅŸtea de Sus. Ea funcÅ£iona pe lângă Biserica de jos (Bâleni), deci era ÅŸcoală confesională. În 1841 sătenii au construit un local de ÅŸcoală care e transformat apoi în casă parohială, ulterior revenind ÅŸcolii. La începutul secolului XX de abia, a început construcÅ£ia unui nou local de ÅŸcoală, cel din Prund.Un rol important în evoluÅ£ia învăţământului din MaramureÅŸ l-a avut Preparandia din Sighet, înfiinÅ£ată în 1860. Învăţătorii pregătiÅ£i aici erau ÅŸi de pe Valea Izei, ÅŸi după terminarea studiilor se întorceau mulÅ£i în localităţile de baÅŸtină sau în cele vecine. Într-o statistică cu elevii care au frecventat cursurile Preparandiei între 1862-1869 îi găsim ÅŸi pe săliÅŸtenii Grigore Iuga, Simion Iuga, Simion Iuga jun., Ion Vlad, Nicolae Vlad ÅŸi Vasile Bărcan.
Învăţământul din comună a contribuit la formarea unei pleiade de intelectuali: învăţători, profesori, medici, avocaÅ£i, ce s-au afirmat în viaÅ£a publică a judeÅ£ului sau chiar la nivel naÅ£ional.
Locuitorii din SăliÅŸtea de Sus, ca toÅ£i maramureÅŸenii, aparÅ£in de tipul omului de munte. Este de statură potrivită, bine făcut, sobru în miÅŸcări. Femeile în general sunt mici de statură. De-a lungul timpului prolificitatea a fost destul de mare în comparaÅ£ie cu alte zone ale ţării.
În privinÅ£a ocupaÅ£iilor, de-a lungul istoriei, în cadrul economiei localităţii a predominat agricultura, baza fiind creÅŸterea animalelor. Ca ÅŸi în restul MaramureÅŸului istoric, agricultura a avut un caracter de subzistenţă.
La nivelul oraÅŸului SăliÅŸtea de Sus educaÅ£ia se realizează în două sisteme:
♦ in familie
♦ în forma organizată cum ar fi gradiniţă, ÅŸcoli.
Åžcoala de arte ÅŸi meserii “ Mihai Eminescu” din oraÅŸul SăliÅŸtea de Sus asigură educaÅ£ia pentru elevii săliÅŸteni în cele 5 localuri de ÅŸcoală, cuprinzând grădiniÅ£ele, ÅŸcoala generală (cu clasele V-VIII) ÅŸi clasele IX ÅŸi a X, respectiv ÅŸcoala de arte ÅŸi meserii unde se învaţă, cu precădere, tainele prelucrării lemnului. Cele două localuri de ÅŸcoală din centrul oraÅŸului au fost reabilitate ÅŸi modernizate în cursul anului 2007, urmând ca într-un viitor cât mai apropiat să fie reabilitată clădirea de la gară, iar în Buleni pe terenul actululul local de ÅŸcoală săfie construit unul nou, modern, cu toate utilităţile necesare. Åžcoala are un total de 34 săli de clasă ÅŸi 2 laboratoare ÅŸi o bibliotecă.
Cadre didactice:
♦ Personal didactic: 44
♦ Personal didactic în învăţământul preÅŸcolar: 8
♦ Personal didactic în învăţământul primar ÅŸi gimnazial: 34
♦ Personal didactic în învăţământul de arte ÅŸi meserii: 2
♦ personal auxiliar: 6.
Structura populaţiei şcolare
Total elevi: 409, din care:
♦ Copii înscriÅŸi in grădiniÅ£e: 160;
♦ Elevi înscriÅŸi în învăţământul primar: 226
♦ Elevi înscriÅŸi în învăţământul gimnazial: 234
♦ Elevi înscriÅŸi în învăţământul de arte ÅŸi meserii: 65